VIAŢA  ÎN MAREA NEAGRĂ:

             În Marea Neagră se varsă fluviul Dunărea, dar şi alte fluvii. Aceste fluvii aduc mari cantităţi de apă dulce. Apele mai puţin sărate de la suprafaţa mării, precum şi pătrunderea luminii Soarelui până la o anumită adâncime, favorizează dezvoltarea vieţuitoarelor.
       În mare trăiesc: melci, meduze, crabi, peşti, delfini şi chiar rechini mici.
       Pe ţărmul mării se întâlnesc păsări marine: pescăruşii, cormoranii şi rândunicile-de –mare.
       Cele mai răspândite plante marine sunt algele.

IMPORTANŢA MĂRII NEGRE ŞI A LITORALULUI ROMÂNESC:

Apele Mării Negre sunt bogate în peşti. Pescuitul se face cu ajutorul unor nave special amenajate.

      Marea Neagră este o cale de transport pentru mărfuri şi pentru persoane. Se asigură legături comerciale cu alte ţări.
      Portul Constanţa  este cel mai mare port românesc, fiind considerat poarta maritimă a ţării.
      Din subsolul mării se extrag zăcăminte de petrol şi gaze naturale cu ajutorul unor platforme marine moderne (Platforma Năvodari).
      În staţiunile de pe litoralul românesc s-a dezvoltat foarte mult turismul.
       Staţiuni: Mamaia, Eforie, Mangalia, Năvodari, etc.
     Hotelurile, sanatoriile, nisipul fin al plajelor atrag numeroşi turişti care vin aici să-şi petreacă vacanţa sau aă-şi refacă sănătatea.
      Băile de soare, făcute cu prudenţă, precum şi băile în apa sărată, fortifică organismul.
     POLUAREA

Poluarea mediului este distrugerea echilibrului ecologic natural prin materiale si substante toxice.

-    Care sunt efectele poluarii?
-    Care medii pot fi poluate?
                         Cum credeti ca se polueaza?

1. Solul:

- aruncarea gunoaielor la întâmplare;
- îngrasaminte chimice în agricultura;
- detergenti;
- insecticide folosite contra daunatorilor;
- ploi acide;
- accidente industriale;
- putrezirea unor animale;
- incendii;
- deseuri agricole si industriale.
       2. Apa:
- substante poluante aduse prin spalarea solului;
- resturi animale si vegetale;
- ape menajere evacuate în ape curgatoare;
- accidente navale cu scurgeri de petrol (Marea Neagra);
- deversarea resturilor industriale;
- ape fierbinti din termocentrale.
         3. Aer:

- gaze;

- fum;

- praf;
- cenusa.

4. Alte tipuri de poluari:

Sonica - poluarea prin zgomote puternice de orice natura.

Naturala: cutremure, vulcani, uragane, incendii, inundatii, fulgere, furtuni, vânturi.
              Pe harta României - localitati si zone cu mare risc de poluare: Tg. Mures, Onesti, Fieni, Medgidia, Bicaz, Râmnicu Vâlcea, Doicesti, Dunarea.
       Masuri de protectie:
-  sa învatam, înca de mici , cum sa pastram curatenia;
-   sa nu rupem plantele, ci sa plantam cât mai multe;
-    sa nu aruncam deseurile la întâmplare;
-   sa nu facem zgomot mare;
-     sa colectam hârtia si sa o ducem la centre special amenajate;
-     sa nu aruncam gunoaie în apa;
-    sa nu provocam incendii etc.

               Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu Marea Mediterana si prin aceasta cu oceanul planetar. 
Principalele porturi: Constanta, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas.

Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimatica; de-a lungul s-au dezvoltat numeroase statiuni de renume international: Mamaia, Eforie, Mangalia, Yalta, Soci, Suhumi, Batumi, Varna. 
Litoralul romanesc al Marii Negre prezinta aspecte diferite. In nord, de la gura de varsare a bratului Musura si pana la Capul Midia (cca. 150 km), tarmul este jos, pe alocuri instabil, nisipos, cu dune si cordoane litorale, cu plaje largi. La sud de Capul Midia pana la granita cu Bulgaria, tarmul este inalt si abrupt (faleza), sapat in loess si depozite sarmatice, prezentand numai din loc in loc plaje (Mamaia, Agigea, Eforie Nord si Eforie Sud, Costinesti, Mangalia). Faleza a fost amenajata prin taluze de verdeata si diguri. Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin, sunt foarte cautate in Europa.
Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala, cu usoare influente marine. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii (70 - 80 de zile de vara). Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale mari (400 - 700 mm annual). Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. Litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului (vanturile de nord-est). De-a lungul litoralului se pot deosebi doua nuante climatice:

- la nord de Capul Midia, evaporatii puternice ziua (Delta Dunarii si Complexul Razelm), care asigura umezirea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice
- la sud de Capul Midia, regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter marin mai pronuntat; vara, temperatura aerului este mai coborata decat in nord, iar iarna este mai ridicata.

Din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. Incepind din sec. al VIII-lea i.e.n. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci (care o numea Pontul Euxin) au intemeiat un numar de orase (Phanagoria, Kimmerike, Apolonia Pontica, Mesembria, Odessos, Callatis, Tomis, Histria, Tyras, Olbia, Chersones, Theodosia, Panticapaion, Dioscurias, Phasis, Trapezunt, Sinope, Heracleea Pontica, etc.) care au avut un important rol economic, politic si cultural contribuind la grabirea procesului descompunerii comunei primitive la triiburile locale. Dupa expeditia lui Pericle in Pont (437 i.e.n.) un rol preponderent in viata economica a bazinului Marii Negre l-a avut orasul Atena. Mai tarziu, in anul 88 i.e.n. regele Pontului, Mitriade al VI-lea, Eupator, devenise carmuitorul sau aliatul tuturor triburilor si popoarelor din jurul Marii Negre (cu exceptia Bitiniei), reprezentand o amenintare serioasa pentru influenta romana in Orient. La mijlocul secolului I i.e.n., Burebista, conducatorul statului dac incepator, si-a intins stapanirea asupra tarmului stang al Marii Negre, cuprins intre Nistru si Apollonia Pontica. Dobrogea a fost cucerita de romani si inclusa in provincia Moesia in anul 46 e.n. orasele de pe litoralul dobrogean al Marii Negre (Callatis, Tomis si Histria) au intrat astfel in stapinirea Romei, cunoscand o noua perioada de inflorire economica si culturala (perioada romana). Dominatia romana in bazinul Marii Negre a fost continuata de cea romano-bizantina (in secolele IV - VII e.n.), care, pentru a-si mentine stapanirea drumurilor comerciale din Marea Neagra, a trebuit sa infranga rivalitatea statului iranian al Sasanizilor, iar apoi pe cea a cnejilor rusi. Dupa cucuerirea Constantinopolului de catre cruciatii apuseni (1204), pe litoralul de sud al Marii Negre a aparut Imperiul de la Trapezunt. Din aceeasi perioada a inceput si patrunderea negutatorilor genovezi si venetieni, care pana la cucerirea turceasca si-au instituit monopolul comercial in bazinul Marii Negre. La sfarsitul secolului al XIV-lea, inceputul secolului al XV-lea, Marea Neagra constituia hotarul estic al Moldovei si al Tarii Romanesti. Dupa caderea Caffei, trecerea Crimeei sub suzeranitatea turceasca (1475) si caderea Chiliei si a Cetatii Albe in mana turcilor (1484), aproape intreg litoralul Marii Negre se afla in stapanirea Imperiului Otoman. In urma razboaielor ruso-turce din secolele XVIII - XIX, stapanirea turceasca s-a restrans continuu, pana ce, in urma primului razboi balcanic, in 1912, stapanirea asupra tarmurilor Marii Negre de catre statele riverane a capatat aproximativ configuratia actuala.

In Marea Neagra traiesc circa 1.500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti (dintre care au mare importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana: morunul, nisetrul si pastruga), delfini si chair cateva foci in regiunea Capului Caliacra (Bulgaria).